Monthly Archive for August, 2008

Biserica transformata in suport publicitar

Duminica dimineata am ramas absolut socat sa vad  cum turla inalta a unei biserici maramuresene de secol XVIII a afost transformata in suport publicitar pentru un banner verde pe care cu galben se facea reclama la o societate comerciala din Baia Mare. Locatia  splendidului monument, cei drept  proaspat renovat, cu ziduri albe gletuite si  turla inalta de lemn, este in localitatea Baia Sprie la aproximativ 10 km de Baia Mare. Nu am inteles pe moment nimic decat revolta impotriva celor care au decis sa mutileze acest monument absolut incantator. Dupa cateva ore in care nu am ezitat sa-mi  manifest revolta in fata cunoscutilor intalniti direct sau prin intermediul telefonului, m-am mai linistit doar atunci cand intors la redactie, mi s-a sugerat ca poate  renovarea evidenta a lacasului de cult, totodata si monument istoric si arhitectural o fost poate realizata cu ajutorul firmei respective!? Probabil, cea ce ar mai atenua din socul cultural produs, ramanand doar cel vizual! Insa chiar si in aceasta situatie poate s-ar fi putut gasi o solutie in care respectivul banner sa fie afisat la vedere fara a atenta atat de grosolan la frumusetea acelui ansamblu arhitectural! Trebuie sa existe totusi o anumita decenta chiar si in actul atat de dorit si nobil al sponsorizarilor!

Trei primari pentru Cotroceni

Pana nu demult, in Romania erau cunoscute doar doua culoare ale succesului pentru accederea spre pozitii publice alese. Doua functii s-au dovedit in ultimii 18 ani de democratie neaosa ca sunt datatoare de notorietate si mai ales incarcate de imagine  pozitiva. Doua functii numite, ce s-au dovedit trambuline politice pentru cei care le-au detinut, in cea mai mare parte. Culoarul externelor, calea ministeriatului in importanta si extrem de vizibila functie de ministru de externe s-a dovedit la nivel national suficient de importanta pentru a genera lideri cu vizibilitate si incredere in momentul intrarii dinspre domeniul tehnocratic spre cel al bataliilor din sfera politicii de transee. Melescanu, Nastase, Geoana sau Mihai Razvan Ungureanu sunt doar patru exemple de lideri politici care au ajuns sa-si dovedeasca masura propriei incompetente ca urmare a dobandirii unor pozitii cheie de pe urma unei simpatii si increderi dobandite in functia de ministru de externe.

Chiar daca toti cei patru au ajuns sa dezamageasca in timp, ei s-au bucurat indiscutabil o buna bucata de vreme de imaginea unor indivizi destoinici si mult mai inteligenti si ageri decat s-au dovedit a fi in cele din urma. Cine ar fi crezut ca Melescanu esueaza lamentabil in momentul in care trebuia sa-si duca propriul partid, APR, spre Parlament? Cine ar fi crezut ca Nastase cel cultivat, intelligent si rafinat se transforma intr-un individ fara scrupule a carui unic tel a fost cresterea cu orice chip a averii familiei sale si eventual instituirea unui regim politic periculos de apropiat de o dictatura a cleptocratiei? Cine credea ca excelentul ministru de externe Geona este un biet ‘prostanac’ in ceea ce priveste politica interna si conducrea in opozitie a propriului partid? Cine credea ca acest copil teribil al diplomatiei romanesti, Mihai Razvan Ungureanu se dovedeste a fi un biet pion manevrat cu abilitatea unui smecher de port de catre un lumpen ca Basescu?

Oricum au fost cei patru, ramane cel putin certitudinea unei teorii verificate in pozitionarea lor in sfera publica pe baza folosirii aceluiasi culoar politic spre devenire.  O situatie aproape identica se regaseste si in ceea ce priveste o alta functie generatoare de notorietate, cea de prefect. De la Hrebenciuc, la Rus sau Tise, si exemplele pot continua, pozitia de prefect a creat pentru persoanele care au ocupat functia, o veritabila trambulina politica. La fel ca in cazul pozitiei de ministru de externe si cea de prefect este una putin conflictuala si cu un potential de imagine covarsitor la nivelul maselor. Imi permit sa spun chiar ca inca in Romania la nivel de masa, imaginea unui prefect se propaga mult mai usor in public decat mult mai importanta functie de presedinte de Consiliu Judetean. O functie aleasa care la nivel de notorietate este batuta de departe inca de cea de prefect, o functie numita mult mai putin importanta decat cealalta ca atributii si putere de a face cu adevarat ceva vizibil pentru comunitate.

La nivel european insa si daca socotim doar exemplul Basescu, si in Romania mai exista o pozitie cheie in administratie care se transforma cu usurinta in trambulina politica la nivel national. Pozitia de primar de capitala, de Paris, Roma, Moscova sau Bucuresti s-a constituit in trambuline politice pentru unii dintre cei care le-au ocupat.Conform teoriei mele  in curand din pozitia de primar al Clujului, Sibiului, chiar Timisoarei si din nou Bucurestiului ne vom trezi cu trei principali prezidentiabili la alegerile pentru Cotroceni. Sunt tot mai convins ca foarte curand vom asista la o lupta pentru Cotroceni in care se vor bate asa zis independentul  Oprescu din partea PSD, excelentul primar aproape independent din FDGR, Klaus Johannis sustinut de PNL si, primarul Clujului, Emil Boc din partea PD-L. Pentru PSD candidatura lui Oprescu reprezinta cu siguranta o solutie mult mai buna decat uzitatii si totodata uzatii Nastase, Geoana, Vacaroiu si chiar Diaconescu iar pentru PNL, o eventuala si dorita candidatura a ‘sasului destoinic’ este negresit mai buna decat o candidatura a premierului actual Tariceanu, a presedintelui Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu sau a oratorului de serviciu Crin Antonescu.

In cazul PD-L, in cazul in care mizam pe scenariu lui Lucescu-Cotidianul, in care Basescu demisioneaza pentru a conduce partidul sau, PD-L, spre o victorie sigura in alegeri in aceasta toamna, o candidatura la presedintie a lui Boc are infinit mai multi sorti de izbanda decat una a lui Stolojan. Chiar daca Boc are perceptia unui soldat disciplinat sau a unei simple portavoci prezidentiale, acesta a dovedit ca in confruntarile electorale directe stie sa aplice perfect strategiile populiste verificate deja de Basescu pentru a castiga bataliile electorale la scor! Chiar daca Basescu nu va risca sa dea in aceasta toamna functia din mana, cea de presedinte, pentru una iluzorie, de premier, in cazul in care un apropiat al sau nu castiga presedintia, cu siguranta ca actualii primari de Bucuresti, Sibiu si Cluj au toate sansele sa se bata pentru cea mai inalta pozitie din Romania, in urmatorii ani. La cat de rau arata insa Basescu in ultima vreme din cauza prieteniei de durata cu zeul Bachus, nu ar fi exclus sa asistam chiar la imposibilitatea continuarii pana la capat a unui tot mai prezumtiv mandat doi, care ar rezulta eventual dintr-o lupta grea cu Oprescu si Johannis. O lupta pe care foarte bine o poate castiga si unul dintre cei doi independenti!        

Mare e gradina ta, Doamne

In goana dupa candidati cu notorietate, buna sau rea nu conteaza in mintea celor care alearga dupa ei, o figura cunoscuta de pe micul ecran echivaleaza se pare cu un succes 100% in alegerile uninominale. Astazi insa PD-L a intrecut orice asteptare. Dupa inregimentarea in urma cu doua saptamani a doi jurnalisti de culoare orange, Sever Voinescu si Catalin Avramescu, urmati in curand de un al treilea de aceasta data un intelectual veritabil, Traian Ungureanu-ce e drept furat de mirajul portocalelor rascoapte, a urmat un nou anunt soc: Corleone a ales Portocala mecanica! Mitica de la Liga, Dumitru Dragomir, don Mitica, seful de la Liga, bufonul fotbalului romanesc, fostul securist de la Victoria Bucuresti si FC Olt, Oracolul din Balcesti, acest personaj sinistru al perioadei post-decembriste a ales sa-l paraseasca pe Tribun pentru a se imbarca pe barja lui Zeus! Pentru un tablou complet in noiembrie ar mai trebui ca in PD-L sa se inregimenteze starletele porno Alina Plugaru sau Jasmine si manelistii Guta sau Salam! De altfel daca analizam de la distanta rezonabila nurii Elenei de Plescoi sau giamparalele de Ciresica si Goden Blitz ale Piratului din Dealul Cotroceniului putem sa intelegem mult mai usor atractia spre astfel de personaje ale partidului umbrela. Proasta miscare au putut face cu acest personaj de legenda a imposturii si grobianismului absolut! Oare pana unde poate cobori clasa politica in Romania? Pana unde? Ca sa nu mai adaugam aici si calculul gresit in ceea ce priveste simpatia, ca de intentie de vot s-ar putea nici vorba, ale unui personaj injurat nu doar de catre cateva sute de mii de suporteri pe stadioanele Ligii I ci chiar a singurului presedinte de Liga sau Federatie injurat ‘oficial’ inaintea unui meci de la ‘Turneul Final al Campionatului European de Fotbal 2008′ ! Pe Letzigrund Arena din Zurich inaintea meciului cu Italia peste 10.000 de suporteri au scandat si alte cateva milioane au audiat acasa in fata televizoarelor celebrul refren: ‘Mitica la puscarie, La puscariiieee, Mitica la Puscariiieeee’! Minunat candidat si-au atras in partid domnii Boc, Buda, Blaga, Berceanu sau Videanu! Minunat.

Nu dati banii pe prostii luati banane la copii

Celebra strigare a vanzatorilor ambulanti de pe Litoral a daunuit din cate am auzit, alaturi de multe altele asemanatoare desi au dominat copios anii ‘80-’90! ‘Colorata maine-i gata!’ ‘Faceti poza cu maimuta!’ se mai aud si acum desi era digitalelor a alungat o mare parte din fotografii insotiti de animalute, personaje de desene animate, maimute sau lei dresati si barcute gonflabile. Mi-am amintit de bucuria pe care o simteam atunci cand tata ‘facea rost’ prin Sindicat de cate un bilet de 12 zile la Mare! La noua stea a litoralului de dupa ‘85 sa gasesti un bilet la Clabucet, Apolo, Miorita, Romanta, Dacia sau fitosul hotel Neptun era o realizare cel putin la fel de mare ca si cea de a reusi sa bei Pepsi sau sa mananci ciocolata chinezeasca de Craciun si Revelion! Daca mai reuseai sa obti si o masa la celebrul restaurant Insula sau in urma unei curtari acerbe a vreunei grase-sefa de sala la Calul Balan sau Ambasador sa obti o lada din acelasi Pepsi-simbol al capitalismului si bunastarii, puteai considera ca vacanta familiei a fost una regeasca sau mai pe intelesul actualei perioade, de 5 stele! Dar nu evocarea unei epoci din fericire apuse este scopul acestui mic text. In urma dezbaterilor din ultima vreme despre urbanism, arhitectura, arhitecti si ingineri mi-a venit in minte o amintire ce se repeta anual atunci cand alaturi de parintii si fratele meu ne deplasam spre Mare cu trenul. Plecand seara din inima Ardealului, undeva pe la 6 dimineata ajungeam sa trecem podul peste Dunare de la Cernavoda si atunci de fiecare data tatal meu, un inginer pasionat, ne trezea pentru a ne arata o minune a ingineriei si arhitecturii, vechiul pod dat in folosinta in 1895 al inginerului Anghel Saligny, cel ce studiase la Paris. Nu-mi amintesc exact pana cand dar stiu ca la primele vacante pe Litoral, inainte de a merge la scoala, am trecut Dunarea chiar peste splendidul pod strajuit de acea statuie de rosior, pod care acum se afla in conservare. Poate pentru a intelege cu exactitate ridicolul si penibilitatea in care se gasesc buna parte din arhitectii Clujului care de la austro-ungari incoace si-au batut in cea mai mare parte joc de fata acestui oras, ar trebui sa ne amintim doar de alte cladiri, monumente arhitecturale pe care parintii sau profesorii ni le prezentau in vacantele de vara: cladirea Cazinoului din Constanta, hotelul Rex din Mamaia, hotelul Belona din Eforie-Nord, complexul Panoramic-Belvedere-Amfiteatru din Olimp, hotelul Palas din Sinaia, castelul Peles cu Pelisorul, Foisorul, Ceramica, Economatul si vilele Sipot si Cavaleri, Biserica Neagra din Brasov, cladirile din jurul pietei Sfatului din Brasov si din vechiul cartier romanesc Schei, hotelul Orizont din Predeal, hotelul Alpin din Poiana Brasov  alaturi de Belvedere din Cluj sau multe alte cladiri reprezentative pentru epoci diferite dar unite prin frumusete, functiuni si bun gust dainuind peste secole! La Cluj ce ne arata distinsii arhitecti agreati ai Epocii Boc?