la revenirea intr-o tara care pare ca nu se mai vindeca niciodata. La momentul in care frunzele se ingalbenesc…, atunci cand frigul de toamna incepe sa ucida caldura unei veri scurte. Vazand reactiile disproportionate ale unor colegi de breasla. Vazand rautatea umana. Si invidia. Si ura. Si frustrarea. Si fenomenul atat de romanesc al “caprei vecinului” ridicat la rang de virtute nationala. Tristeti de sfarsit de vara si mahniri de inceput de toamna. Am urcat astazi pana la Muntele Baisorii, un loc atat de drag clujenilor, un loc unde se desfasura o etapa a Transilvania off-road, un loc in care merg toamna pentru aerul minunat – se zice ca e printre primele trei locuri din tara in privinta concentratiei de ozon- si pentru a ma putea intoarce dupa-amiaza sa mananc la cel mai bun restaurant unguresc din Cluj si din imprejurimi, singurul asezamant de acest fel care si-a pastrat de mai bine de 18 ani nealterata calitatea preparatelor si servirea de-a dreptul austro-ungara. Tamas Bistro din Savadisla, condus de acelasi Istvan, care de la an la an mai adauga fire albe in perciunii sai unguresti. Ce preparate, ce gusturi fruste, dar atat de profunde…ce gustare traditionala asezonata cu hrean dulce si salata de ceapa alba murata… La sfarsit, clatite cu dulceata de afine, dulceata de anul asta(!), clatite cu miere si nuci si, ca “digestivo”, o visinata sau o afinata de “plescait limba”. Struguri proaspeti dupa si…pregatit de prima zi la redactie dupa multe zile de absenta motivata…,as zice eu! M-am pus cuminte la locul meu, mi-am deschis calculatorul, am deschis ambele geamuri sa ma piste putin de obraji frigul de afara si vad din nou cele mai frumoase si romantice acoperisuri vechi din Cluj. Ar merita un album aceste acoperisuri; sunt cu totul si cu totul speciale, imbatranite, poate usor triste, dar intru totul deosebite. Privindu-le, poti visa la trecutul apus de mult, la trecutul apropiat si la viitorul apropiat, dar mai ales la cel indepartat…Pana atunci insa, colegii mei ma asteapta sa predau un editorial pentru editia de maine. Un text care parca nu l-as scrie, dar… m-am intors la munca. Sa scriem deci…chiar si printre tristeti provinciale.
Monthly Archive for August, 2010
Am fost si-n Auckland si-n Waihi, am fost si la mina Martha, la exploatarile de aur Newmont si-n multe alte locuri. Am plecat acum o saptamana, am sa ma-ntorc pana luni si va asigur ca voi da o multime de detalii despre vizita in Noua Zeelanda, despre discutiile cu reprezentantii Newmont Corporation, despre discutiile cu membrii comunitatii si presei din Noua Zeelanda. A fost o deplasare extrem de instructiva si de plina, chiar daca drumul pana la capatul lumii e infiorator de greu.
Am fost mai bine de 26 de ore in avion, pe drumul dus, si vom fi vreo 29 de ore la intors. Zboruri lungi de cate 11-12 ore, dar o experienta cu adevarat interesanta. Cunosc extrem de bine situatia din Apuseni, unde mi-am petrecut zeci de vacante de vara si iarna si chiar din Rosia Montana si consider ca deplasarea mea acolo, care a aparut ca o oportunitate facilitata de cei de la Rosia Montana Gold Corporation, nu a facut altceva decat sa-mi raspunda unor intrebari si unor dileme cu privire la ce se va intampla ulterior exploatarii, adica peste 18-20 de ani cu Apusenii mei dragi. Voi posta poze si voi incerca sa descriu in amanunt zilele petrecute in New Zeeland sau in Kuala Lumpur, Malaezia. Inainte de a incheia aceasta postare vreau sa va spun doar ca am avut marea placere si pot spune fara nicio falsa modestie, onoarea de a insoti unii dintre cei mai influenti si cultivati jurnalisti lideri de opinie din Romania. Pe parcursul celor 8 zile, ei mi-au demonstrat ca inca exista in Romania jurnalisti, poate din pacate nu foarte multi, in care cultura, inteligenta, spiritul critic, dar si umorul si placerea de a trai se imbina, toate acestea fiind caracteristici ale eului lor. Dialoguri interesante, extrem de interesante, o multime de informatii si oameni asupra carora mi-am schimbat complet perspectiva avuta pana in acest moment. Surprize placute, prietenii si amicitii care cu siguranta vor rezista in timp. In momentul in care am acceptat invitatia de la RMGC (invitatie pe care am s-o postez in format original) mi s-a explicat civilizat si asumat ca deplasarea mea nu implica ulterior obligativitatea scrierii unor texte sau realizarea unor comentarii televizate pro bono in favoarea proiectului de la Rosia Montana, eu voi scrie exact ceea ce am vazut, pentru ca asa vreau, exact cum am vrut sa scriu in ultimii 6 ani despre acest subiect. Consider ca isteria declansata in presa nationala si pe anumite bloguri despre acest subiect, in afara de faptul ca e o reglare de conturi de multe ori intre membrii aceleiasi comunitati jurnalistice, poate avea rolul declansarii unei dezbateri puternice si reale la nivel national cu privire la proiect. Pana la urma, spre dezamagirea lor, le spun celor care s-au preocupat excesiv in ultimele zile de acest subiect ca nu au facut altceva decat sa se inscrie intr-un plan de PR indirect in favoarea proiectului de la Rosia Montana, care a revenit astfel in agenda publica nationala in momentul in care poate era mai interesant sa vedem daca Basescu l-a lovit sau nu pe avocatul Chitic sau daca problema depunerii declaratiilor de venituri independente va fi solutionata.
Am sa va povestesc inclusiv avatarul intrarii in Noua Zeelanda, o tara unde am trecut prin nu mai putin de 5 centre de securitate dintre care 2 cu caracter exclusiv ecologist. New Zealand e tara cu cele mai dure norme de ecologie din lume la aceasta ora. Aici echipa de cricket a Indiei a fost intoarsa din drum din cauza pantofilor plini de noroi a membrilor sai. Si, ca o dovada vie a acestui fapt, am sa va povestesc cum pantofii mei de golf au fost scosi din bagaj si curatati complet de firisoarele de iarba si firimiturile de noroi ramase in crampoane de la ultima mea deplasare la Pianu de Jos, jud.Alba. Am sa va povestesc si de partida de golf jucata cu Mihai Tatulici, pe un teren spectaculos, aflat la mai putin de 1 km de iazul de decantare. Voi atasa si poze.
O intrebare care in prima faza a fost-’Cat de prosti ne crede Lazaroiu?’, dar pana la urma analizand cele spuse de un tip deloc prost am gasit alte valente in gestul sau! Sebastian Lazaroiu, consilierul prezidential specializat pe cercetari sociologice si masuratori in scop ‘atitudinal prezidential’, a facut astazi o declaratie cel putin ciudata care a tradat FRICA, teama reala de o noua suspendare a presedintelui Basescu! In acest scop consilierul lui Basescu pregateste tema apararii in cazul unei noi suspendari, adancirea crizei economice in Romania! Pentru a prefata asta si pentru a pregati mesajele de genul-opozitia inconstienta si nepasatoare-domnul Lazaroiu incearca sa sadeasca in capul romanilor pacaliti si pacalici, avizi de prosteala ieftina, ca…tineti-va bine: ‘Nu stiu daca cineva s-a gandit pana acum ca noi suntem in situatia in care suntem, dificila din punct de vedere economic, mai ales in structura bugetului, si din cauza suspendarii din 2007. Sa ne reamintim ca suspendarea a avut loc in mai 2007.’ Aici a gresit domnul Lazaroiu, suspendarea a fost mai repede cu vreo doua luni, de ‘duminica celui de-al doilea prost’, adica pe 20 mai, a fost doar data referendumului de demitere…pardon, reincarcare cu sange proaspat! Ei dar la asta nu s-a gandit nici un analist economic sau politic pana acum…, trebuie sa recunoasteti! Am aflat de ce e criza in Romania, in sfarsit! Domnul Lazaroiu sa stiti insa ca nu este prost deloc, domnia sa este doar un ticalos care cunoste putin din psihologia poporului roman, sau a acelei parti de 5,2 milioane, usor de fraierit! Hai, inca odata! Sa fraierim bineloiu! Domn Lazaroiu, ‘domn Semaca’, mai ramane sa ne spuneti ca Romania nu s-a calificat la ultimul Mondial pentru ca Hrebenciuc, Geoana, Ponta si Antonescu l-au suspendat pe Traian Basescu in mai 2007! Sau pentru ca mogulii cei rai nu s-au pus in genunchi in fata ‘farului tatarasc’ din Basarabiul Dobrogei!
Este un text pe care ma pregatesc sa-l scriu de ceva timp deja si cred ca ultimele zile m-au facut sa urgentez acest lucru. Maine sau poimaine in ZIUAdeCLUJ cum distrug mogulii Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vantu si Dinu Patriciu, Romania! Un text eveniment as spune eu. O abordare diferita fata de ceea ce s-a spus pana acum.
